Situatia proiectelor depuse pentru dezvoltarea regiunii Sud Muntenia

20 iulie 2010

Pana la data de 16 iulie 2010, la sediul ADR Sud Muntenia au fost depuse 408 de proiecte, prin care se solicita finantare nerambursabila prin POR si PIDU pentru Polul de Dezvoltare Municipiul Pitesti.

Din cele 408 proiecte depuse si PIDU-ul municipiului Pitesti, 89 au fost respinse, 4 au fost retrase de aplicanti. Situatia proiectelor depuse pe cele cinci axe prioritare ale Regio, ce se afla in diferite etape ale procesului de evaluare, este urmatoarea:

• Axa prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere (buget 194 milioane de euro)
  • DMI 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana, Sub-domeniul „Poli de dezvoltare urbana” (buget 38,80 mil. euro) a fost depus PIDU al Municipiului Pitesti, urmand a se evalua admisibilitatea acestuia.
  • DMI 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana, Sub-domeniul „Centre urbane” (buget 58,20 mil. euro) au fost depuse 12 PIDU, continand 35 de cereri de finantare. Trei PIDU au fost respinse (7 cereri de finantare), 3 cereri de finantare au fost respinse, pentru 4 PIDU (11 cereri de finantare) a fost solicitat Proiectul Tehnic, iar 5 PIDU sunt in rezerva (14 cereri de finantare). Valoarea totala a asistentei nerambursabile solicitate este de aproximativ 91,22 mil. euro.

• Axa prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale (buget 124,76 mil. euro)
  • DMI 2.1 Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura. Pana in prezent au fost depuse 39 de proiecte, din care 10 respinse si 1 retras de aplicant. Valoarea totala solicitata prin aceste 39 de proiecte este de aproximativ 244 mil. euro.

• Axa prioritara 3: Imbunatatirea infrastructurii sociale (buget 93,56 mil. euro)
  • DMI 3.1 Reabilitare/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate – alocare regionala 24,21 mil. Euro. Au fost depuse 12 proiecte, din care 10 proiecte sunt in rezerva, un proiect se afla in etapa precontractuala, iar un contract a fost semnat. Valoarea totala a asistentei nerambursabile solicitata este de aproximativ 48,72 mil. euro.
  • DMI 3.2 Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale – alocare regionala 13,88 mil. euro. Au fost depuse 28 de proiecte din care: un contract a fost semnat, un proiect a fost retras de aplicant, patru proiecte au fost respinse, trei proiecte se afla in etapa de evaluare a conformitatii si eligibilitatii, 17 proiecte se afla in etapa de evaluare tehnica si financiara, iar doua sunt in etapa precontractuala (analiza PT si vizita la fata locului), valoarea asistentei nerambursabile solicitate fiind de aproximativ 12,73 mil. euro.
  • DMI 3.3 Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii in situatii de urgenta – alocare regionala 13,88 mil. euro. A fost depus un proiect, care se afla in prezent in etapa precontractuala, asistenta financiara solicitata fiind de aproximativ 10,15 mil. euro.
  • DMI 3.4 Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua – alocare regionala 39,73 mil. euro. Au fost depuse 100 de proiecte, din care: 14 contracte de finantare sunt semnate, 8 proiecte se afla in etapa de contractare, 2 proiecte sunt in etapa de vizita la fata locului, 7 proiecte sunt in etapa precontractuala de analiza a proiectului tehnic/cererii de finantare revizuite, 65 de proiecte sunt in etapa de evaluare tehnica si financiara/rezerve, 6 proiecte au fost respinse, asistenta nerambursabila solicitata pentru toate acestea fiind de aproximativ 106,17 milioane de euro.

• Axa prioritara 4: Sprijinirea mediului de afaceri regional si local
  • DMI 4.1 Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanta regionala si locala– alocare regionala 38,27 mil. euro. S-au depus 14 proiecte, 2 proiecte au fost retrase de catre aplicant, un proiect a fost respins, 2 contracte de finantare au fost semnate, 8 proiecte se afla in etapa de evaluare tehnica si financiara si un proiect se afla in etapa de evaluare a conformitatii si eligibilitatii. Asistenta financiara nerambursabila solicitata este de aproximativ 31,63 mil. euro.
  • DMI 4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluate si neutilizate si pregatirea de noi activitati –alocare regionala 33,50 mil. euro . NICIUN PROIECT DEPUS.
  • DMI 4.3 Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor- alocare regionala 28,47 mil. euro. In cadrul primului apel de proiecte cu termen limita de depunere 16 iunie 2008 au fost depuse 54 de cereri de finantare de catre solicitantii din regiunea Sud Muntenia, in valoare totala de aproximativ 67,5 milioane de lei (din care asistenta financiara nerambursabila solicitata aproximativ 45 milioane de lei). Au fost respinse 30 de proiecte, trei aplicanti au renuntat la semnarea contractului si s-au semnat 21 de contracte de finantare.

• Axa prioritara 5: Dezvoltarea si promovarea turismului (buget 101,86 mil. euro)
  • DMI 5.1 Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural precum si crearea/modernizarea infrastructurilor conexe – alocare regionala 32,83 mil. euro. Au fost depuse 30 de proiecte, din care unul a fost respins ca neconform administrativ si redepus ulterior, 4 au fost respinse, 2 contracte de finantare au fost semnate, 11 proiecte se afla in etapa precontractuala, 12 proiecte se afla in prezent in etapa de evaluare tehnica si financiara. Valoarea asistentei financiare nerambursabile solicitate prin aceste proiecte este de aproximativ 94,92 mil. euro.
  • DMI 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale si cresterea calitatii serviciilor turistice – alocarea regionala orientativa din FEDR este de 32,87 mil. euro (doua sesiuni de depunere de proiecte). 32 de proiecte depuse (13 pana la termenul limita de 19.12.2008 si 19 incepand cu 23.11.2009 pana la 25.02.2010 inclusiv), din care: 10 proiecte au fost respinse, 16 proiecte se afla in etapa de evaluare tehnica si financiara, un proiect se afla in etapa precontractuala de analiza a PT-ului, un proiect a fost retras, iar pentru patru proiecte s-au semnat contractele de finantare. Proiectele aflate in diferite stadii de evaluare si contractele semnate au o valoare totala a asistentei financiare nerambursabile solicitate de aproximativ 72,69 mil. euro.
  • DMI 5.3 Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica - 150.355.934 de euro. Pentru acest domeniu, alocarea financiara este distribuita la nivel national, iar Organismul Intermediar ce se ocupa de acest domeniu este Ministerul Turismului.

Sursa: ADR Sud Muntenia

188 de contracte semnate pentru dezvoltarea capacitatii administrative

20 iulie 2010
AMPODCA a publicat lista beneficiarilor in data de 19 iulie 2010.

Din cele 188 de proiecte depuse, cel mai mare proiect finantat pana in prezent prin PODCA este ”Cresterea gradului de implementare a legislatiei privind serviciile sociale la nivel local în contextul procesului de descentralizare”, depus de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, valoarea totala a acestuia ajungand pana la 15.182.918,00 lei.

Conform stadiului absorbtiei publicat de catre ACIS in data de 30 iunie 2010, platile catre beneficiari se ridica la 17,2 milioane lei, ceea ce reprezinta doar 3% din alocarea UE 2007-2010.

Pentru a vizualiza lista completa a beneficiarilor, click aici.


Sursa: AMPODCA

713,5 milioane euro - valoarea totala a proiectelor depuse pentru Masura 123

19 iulie 2010

APDRP a primit 307 proiecte conforme pentru Masura 123 „Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere” in sesiunea desfasurata intre 1 si 30 iunie 2010. Valoarea totala a acestor proiecte este de 713,5 milioane de euro. Suma alocata pentru finantarea proiectelor Masurii 123 in aceasta sesiune a fost de 170 milioane de euro, valoare publica.

Sprijinul nerambursabil acordat pentru finantarea unui proiect aferent Masurii 123 este de pana la 3 milioane de euro, iar valoarea totala eligibila minima a proiectului era de 5.000 de euro.

Aria investitiilor finantate prin Masura 123 este foarte diversificata. Astfel, printre investitiile pe care doresc sa le implementeze cei care au proiecte conforme sunt infiintarea centrelor de vinificatie, a fabricilor de ulei, de produse lactate sau apicole. Tot in categoria investitiilor alese de cei ale caror proiecte sunt conforme se incadreaza si centrele de sortare si ambalare oua, depozitele frigorifice, abatoarele, halele de procesare legume fructe, unitatile de morarit, sectiile de prelucrare a deseurilor animale, unitatile de productie a sucurilor naturale sau a hranei pentru animale, s.a.

Regiunile cu cele mai multe cereri de finantare conforme sunt Centrul Regional 3 Sud – Muntenia cu 68 de proiecte, Centrul Regional 2 Sud – Est Constanta cu 55 de proiecte si Centrul Regional 6 Nord – Vest cu 52 de proiecte.

Sursa: APDRP

S-a lansat versiunea revizuita a Documentului Cadru de Implementare a POSDRU

19 iulie 2010 AMPOSDRU a publicat in data de 16 iulie 2010 versiunea revizuita a Documentului Cadru de Implementare a Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, aprobata prin Ordinul comun al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale si al ministrului finantelor publice nr. 547/1984/iulie 2010.

Pentru a descarca Documentul Cadru de Implementare, click aici

Sursa: www.fseromania.ro

Pana la 15 august prefectii sunt obligati sa prezinte o evaluare a absorbtiei fondurilor la nivel local

19 iulie 2010

Primul-ministru Emil Boc a avut duminica, la Palatul Victoria, o videoconferinta cu prefectii, in cadrul careia le-a cerut ministrilor si prefectilor sa faca o evaluare a absorbtiei fondurilor la nivel national, respectiv la nivel local, pana la 15 august.

„Am conceput, la nivel national, o Carta alba a absorbtiei fondurilor europene. (...) In fiecare luna se va spune foarte clar ce progrese s-au facut in absorbtia banilor europeni. De la proiecte depuse, la proiecte aprobate, la proiecte semnate, contracte in derulare si bani adusi de la Uniunea Europeana. Si fiecare ministru, o data pe luna, aici, cu presa de fata, pentru opinia publica, va prezenta ce a facut pentru atragerea banilor europeni”. „Domnilor prefecti, va cer acelasi lucru la nivel local”, a spus premierul. „Va cer transparenta totala in raport cu opinia publica”, a subliniat premierul Emil Boc. „In calitate de reprezentanti ai Guvernului in teritoriu, va cer sa faceti public in fiecare luna modul in care sunt atrasi bani europeni de catre administratiile locale, agentii economici sau alte structuri din judetul dumneavoastra, bani care trebuie sa ajunga in Romania si evident in judetele, unitatile administrativ-teritoriale pe care le reprezentati”, a mai cerut premierul Emil Boc.

Sursa: www.gov.ro

Masuri luate de Guvern pentru sprijinirea IMM-urilor

19 iulie 2010  

Fondul de Garantare si Contragarantare a IMM-urilor

Un instrument la care a facut referire primul-ministru duminica, in videoconferinta cu prefectii, este sprijinirea IMM-urilor prin intermediul Fondului de Garantare si Contragarantare a IMM-urilor. „Pana in momentul de fata, 10.400 de IMM-uri au primit garantii guvernamentale in valoare de 643 milioane de euro, ceea ce a contribuit la crearea si mentinerea a 139.000 de locuri de munca”, a spus premierul.

Fonduri europene

Firmelor care castiga proiecte europene, dar nu au cofinantare, li se permite sa gajeze pentru imprumutul de la banca cu bunurile din proiectele europene accesate. Totodata, acestea pot utiliza instrumentul garantiilor de stat, pentru obtinerea cofinantarii de proiecte din fonduri europene.
Schemele de ajutor

Seful Executivului s-a referit si la o hotarare de guvern care va permite unui numar mai mare de IMM-uri sa participe la schemele de ajutor pe care statul le pune dispozitie. „Daca inainte minimul era de 30 de milioane de euro, investitie de catre firma, si minim 300 de locuri de munca, pe care sa le creeze, avand in vedere ca suntem intr-o situatie de criza economica, am coborat aceste praguri la 10 milioane de euro investitie si minim 100 de locuri de munca”, a declarat premierul. Este vorba de peste 200 de milioane de euro, bani pe care statul ii pune la dispozitia firmelor pentru crearea de locuri de munca si de sustinere a investitiilor. De asemenea, se va incerca, in continuare, scaderea acestor praguri de eligibilitate, a spus premierul.

Statul sprijina intreprinderile mici si mijlocii si cu ajutoare de minimis, bani nerambursabili, pana in 200 de mii de euro. „Pot sa va spun ca pana in prezent, in 2010, s-au efectuat plati de 24,8 milioane de lei si se estimeaza ca, in continuare, in semestrul al II-lea al anului 2010, se vor efectua plati in valoare de 214 milioane de lei, iar in 2011 de 167 de milioane de lei, bani, repet, nerambursabili”, a subliniat premierul Emil Boc.

Neimpozitarea profitului reinvestit

Guvernul mentine masura neimpozitarii profitului reinvestit, adoptata din trimestrul al IV-lea al anului 2009 si mentine masura de amanare la plata a obligatiilor restante ale agentilor economici, afectati de criza economico-financiara, fiind ajutati astfel sa nu intre in insolventa. A fost eliminat comisionul de rambursare anticipata la credite sau, in conditii speciale, a ramas de maxim 1%, pentru a-i ajuta pe cei care au credite la banci si care acum pot obtine o refinantare mai avantajoasa.

Au fost eliminate 215 taxe si tarife cu caracter nefiscal si vor mai fi eliminate si altele

Au fost eliminate 215 taxe si tarife cu caracter nefiscal si vor mai fi eliminate, in continuare, si a fost mentinuta cota unica de 16%. „Acest guvern face tot ce ii este in putinta pentru a asigura un minim de resurse pentru mediul privat, in vederea crearii de locuri de munca, in conditiile date, pe care Romania le are in momentul de fata. In toamna acestui an se va elimina impozitul minim”, a declarat premierul. El a mai spus ca, in acest moment, Coalitia de guvernare lucreaza la un pachet de masuri economice, in care vor putea fi preluate noi solutii concrete pentru depasirea crizei, inclusiv de la opozitie, daca doreste acest lucru, sau de la societatea civila.

Recuperarea datoriilor de la primarii

Premierul a mai mentionat faptul ca a fost emis un act normativ prin care agentii economici de la nivel local sunt sprijiniti sa isi poata recupera datoriile de la primarii.
„Administratiile locale au fost imprumutate, practic, cu 360 de milioane de euro, pentru a-si putea achita datoriile catre agentii economici, care au datorii la bugetul de stat, si sa eliminam acel cerc vicios in care firmele au datorii la bugetul de stat si primariile la randul lor au datorii la acele firme”, a declarat premierul.

Sursa: www.gov.ro 

MCSI finanteaza prin fonduri comunitare implementarea unui portal web pentru INS

16 iulie 2010

Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI), prin Organismul Intermediar pentru Promovarea Societatii Informationale (OIPSI), finanteaza, din fonduri structurale, implementarea proiectului Institutului National de Statistica (INS) – „Portal web pentru preluarea on-line a datelor statistice”.

Contractul de finantare a fost incheiat in data de 4.08.2009, cu o valoare totala eligibila de 21.422.437 lei. Finantarea nerambursabila acordata este in pondere de 100%. Proiectul urmeaza a fi finalizat in 14 luni de la data semnarii contractului de finantare, in prezent acesta aflandu-se in stadiu avansat de implementare.
Proiectul „Portal web pentru preluarea on-line a datelor statistice”isi propune sa conduca la:

• Imbunatatirea accesului cetatenilor, mediului de afaceri si institutiilor publice la informatii, prin modernizarea serviciilor publice oferite;
• Cresterea calitatii si disponibilitatii serviciilor publice oferite cetatenilor, mediului de afaceri si institutiilor publice;
• Cresterea gradului de responsabilitate, participarea si implicarea mediului economic si social in sprijinirea activitatii INS;
• Cresterea gradului de satisfactie a grupului tinta (cetateni, mediul de afaceri si institutiile publice);
• Cresterea productivitatii muncii angajatilor prin scurtarea timpului alocat procesarii chestionarelor primite.

Proiectul propus face parte din intiativa de informatizare a institutiei. Prin realizarea acestuia, INS se va alinia institutiilor similare ale celorlalte state membre din Uniunea Europeana, atat din punct de vedere hardware, cat si software. Proiectul inseamna o mai buna comunicare intre INS si cetateni, mediu de afaceri si institutii publice, generand dezvoltarea de relatii parteneriale speciale si cresterea performantei institutului.

Proiectul INS este dezvoltat prin operatiunea 3.2.1 „Sustinerea implementarii de solutii e-guvernare si asigurarea conexiunii la broadband acolo unde este necesar”, din cadrul Programului Operational Sectorial „Cresterea Competitivitatii Economice”, Axa prioritara 3 „TIC pentru sectoarele public si privat”.

OIPSI este organizat la nivel de directie generala, in cadrul Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale, avand ca scop gestionarea proiectelor finantate din Fonduri Structurale in domeniul IT&C, prin implementarea operatiunilor Axei III din Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice.

Sursa: MCSI

1,8% neregularitati in implementarea Programului SAPARD in Romania

16 iulie 2010 Prin Programul SAPARD au fost acordate in perioada 2002 – 2006 fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea mediului rural in valoare totala de 1,27 miliarde de euro pentru 4.412 proiecte de investitii.

In urma verificarii modului de implementare a proiectelor finantate si a controalelor realizate de catre Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF), au fost constatate anumite neregularitati in derularea investitiilor, fapt pentru care s-au constituit 14 debite.

Valoarea totala a acestor debite constituite la cererea OLAF este de 17,4 milioane de euro, ceea ce reprezinta aproximativ 1,8% din absorbtia fondurilor europene nerambursabile puse la dispozitia Romaniei prin Programul SAPARD.
Proiectele pentru care s-au constituit debitele au fost finantate prin Masura 1.1 – „Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole” din cadrul Programului SAPARD. Debitele au fost cauzate de nereguli constatate de Oficiu pe parcursul licitatiilor organizate de anumiti beneficiari, OLAF considerand in majoritatea cazurilor in discutie ca procesele de achizitii au fost formale.

Sursa: Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit

Cercetarea in domeniul TIC: un nou instrument de gestionare a mersului trenurilor permite reducerea timpului de asteptare si a intarzierilor

16 iulie 2010

Datorita unui proiect de cercetare care a primit 2,6 milioane de euro din finantari UE, europenii se confrunta cu mai putine perturbari la calatoria cu trenul in aceasta vara. In cadrul proiectului ARRIVAL au fost elaborate softuri avansate care permit gestionarea mersului trenurilor in mod mai eficient si solutionarea perturbarilor in timp real, mai eficace, mentinand totodata acelasi nivel de siguranta. Operatorii feroviari de pe intreg teritoriul Europei aplica deja rezultatele acestei cercetari pentru a asigura o utilizare mai eficienta a retelelor de cale ferata, atat in ceea ce priveste orarul trenurilor, cat si solutionarea perturbarilor neprevazute. Algoritmii elaborati isi pot gasi aplicatii in alte domenii cum ar fi sistemele de navigatie rutiera, sistemele industriale de gestionare a fluxului de lucru, comertul electronic, retelele peer-to-peer, retele in tehnologie Grid si sanatate.

„Acest proiect de cercetare european de prima clasa permite unui numar mai mare de trenuri de calatori, de marfuri si bunuri sa utilizeze aceeasi infrastructura in siguranta, sporind totodata punctualitatea si gradul de satisfactie a calatorilor, precum si profitul operatorilor.Este o situatie din care toata lumea are de castigat.” a declarat vicepresedintele Comisiei Europene, Neelie Kroes, comisarul responsabil cu agenda digitala.

Pentru a se reduce la minim intarzierile la calatoria cu trenul, este necesar sa se optimizeze gestionarea mersului trenurilor si sa se evite orice fel de efecte de domino pe care le pot provoca perturbarile de trafic. Un tren de legatura ar trebui sa astepte sau sa plece la timp? De obicei, ordinea in care trenurile folosesc liniile de cale ferata este fixa. Cum ar trebui realocate liniile in cazul unei intarzieri? Aceste decizii implica aspecte complicate de logistica si un timp redus de actualizare a orarelor si de reducere la nivel minim a gradului de disconfort al pasagerilor.

In mod traditional, operatorii feroviari rezolvau perturbarile facand apel intr-o foarte mica masura la calculatoare (de obicei la softuri de grafica pentru a vizualiza evenimentele). Prin intermediul noilor metode se pot stabili un mers al trenurilor optim, precum si ce ar trebui sa se intample daca trenurile au intarziere.

Succesul proiectului ARRIVAL se bazeaza pe elaborarea de noi algoritmi care pot fi folositi pentru a organiza gestionarea infrastructurii feroviare in mod mai eficient,de la mersul trenurilor, alocarea liniilor, repartizarea personalului si incarcarea marfurilor la solutionarea perturbarilor - precum redirectionarea trenurilor sau modificarea orarului acestora - in timp real.

Proiectul ARRIVAL a implicat noi concepte si metode de cercetare algoritmice care au ameliorat in mod substantial fundamentele teoretice necesare pentru a solutiona in mod eficient problemele mari si complexe de optimizare, cum sunt cele din retelele de cai ferate. Proiectul a fost implementat deja cu succes in Țarile de Jos, Germania si Elvetia. De exemplu, algoritmii ARRIVAL au fost utilizati la realizarea unui nou mers al trenurilor pentru sistemul feroviar olandez, care gestioneaza 5 500 de trenuri zilnic, astfel ca acesta este acum unul dintre cele mai eficiente sisteme europene de cai ferate. In Berlin, timpul de asteptare dintre trenuri in cadrul retelei de metrou U-Bahn s-a redus de la 4 la 2 minute datorita aplicarii algoritmilor ARRIVAL. Caile ferate elvetiene au implementat un mers al trenurilor optim, bazat pe algoritmii ARRIVAL, pentru trenurile suplimentare de pe liniile cu risc crescut, pe care opereaza atat trenuri de calatori, cat si de marfuri.

Și alti operatori feroviari de pe teritoriul Europei sunt interesati sa implementeze aceasta tehnologie.Testele efectuate in Italia, in statiile de tren din Palermo si Genova, au avut ca rezultat o reducere cu 25% a intarzierilor.Prin imbunatatirea eficientei feroviare, noua tehnologie bazata pe algoritmi aduce beneficii tuturor europenilor care merg cu trenul.In medie, un european calatoreste cu trenul aproape 800 km pe an.

Context

In perioada 2006-2009, cercetatori de la 12 universitati (din Grecia, Spania, Italia, Germania, Elvetia si Țarile de Jos) si compania franceza de cai ferate SNCF (Société Nationale des Chemins de fer Français) au lucrat la proiectul ARRIVAL.

Prin proiectul de cercetare au fost elaborati algoritmi avansati de software care permit optimizarea serviciilor feroviare.Prin programul global de cercetare al Comisiei (Al Șaselea Program-cadru 2001-2006), in cadrul schemei de cercetare Future and Emerging Technologies (FET), s-au finantat 2,6 milioane de euro din costul total de 3,2 milioane de euro. Aceasta schema sprijina cercetarea cu grad ridicat de risc in domeniul tehnologiei informatiei.

La ICT 2010, cel mai amplu eveniment european al cercetarii in domeniul TIC, care va avea loc la Bruxelles in perioada 27-29 septembrie 2010, vor fi prezentate mai multe povesti de succes din domeniul cercetarii TIC, finantate de UE. Vor fi prezentate peste 100 de proiecte elaborate gratie finantarii UE, care reprezinta ultimele evolutii in materie de tehnologii digitale.

Jurnalistii pot participa gratis dupa ce se inscriu la adresa web:
http://ec.europa.eu/information_society/events/ict/2010/index_en.htm

Pentru mai multe detalii privind proiectul ARRIVAL, a se vedea:
http://arrival.cti.gr/index.php/Main/HomePage

Sursa: Comisia Europeana

CE propune prelungirea termenelor de depunere a cererilor de rambusare a TVA

16 iulie 2010

Comisia a adoptat joi, 15 iul 2010, o propunere pentru prelungirea termenului de depunere a cererilor de rambursare a TVA aferente anului 2009. Avand in vedere implementarea cu intarziere de catre statele membre a noii proceduri de rambursare a TVA, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2010, Comisia propune acordarea unui termen suplimentar in care contribuabilii sa poata depune cereri de rambursare a taxei. Comisia propune totodata armonizarea anumitor caracteristici ale portalurilor web naționale pentru rambursarea TVA, pentru ca acestea sa devina mai interoperabile și mai accesibile pentru contribuabili.

Directiva privind rambursarea TVA a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2010 și permite rambursarea TVA pentru cheltuielile aferente activitații economice suportate de persoanele impozabile intr-un stat membru in care nu sunt stabilite. Directiva introduce un sistem electronic prin care persoanele impozabile pot depune cererea de rambursare prin intermediul unui portal web dezvoltat de statul membru de stabilire. Statele membre aveau obligația de a pune la dispoziție acest portal web la 1 ianuarie 2010.

Cu toate acestea, unele state membre au lansat portalurile web cu intarziere, iar altele au avut probleme tehnice pentru a le face operaționale. Astfel s-a creat o situație in care persoanele impozabile nu au putut sa depuna cererile de rambursare.
Din cauza acestor intarzieri, și pentru a proteja dreptul contribuabililor la deducerea TVA, este necesar ca termenul pentru depunerea cererilor de rambursare aferente cheltuielilor din 2009 sa fie prelungit din septembrie 2010 pana in martie 2011.

In plus, intrucat statele membre au opinii diferite asupra aplicarii din punct de vedere tehnic a directivei, este necesar sa se creeze un mecanism eficient pentru armonizarea unor cerințe detaliate din acest domeniu. In acest scop, Comisia propune sa i se acorde competența de a adopta – sub rezerva unui aviz pozitiv al Comitetului permanent pentru cooperare administrativa - prevederile tehnice necesare pentru ca un astfel de sistem paneuropean sa devina complet interoperabil.

Context
Directiva privind rambursarea TVA a inlocuit procedura pe hartie pentru cererile de rambursare a TVA prevazuta in legislația din 1979. Potrivit procedurii anterioare, pentru a primi o rambursare integrala, contribuabilii trebuiau sa trimita facturile originale tuturor statelor membre in care au platit TVA. Noua directiva urmarește simplificarea acestui proces și reducerea sarcinii administrative prin introducerea unei proceduri electronice prin care contribuabilul sa introduca o singura cerere de rambursare in statul membru de stabilire.

Unele portaluri web naționale au fost lansate cu mare intarziere (ultimul la jumatatea lunii mai) și s-au primit numeroase reclamații din partea intreprinderilor care invocau diferențele existente de la un stat membru la altul in ceea ce privește detaliile tehnice relative la funcționarea practica a portalurilor. Comisia a luat deja o serie de inițiative pentru a conveni cu statele membre asupra imbunatațirilor posibile in acest domeniu, insa conform directivei, proiectarea portalurilor web naționale este exclusiv responsabilitatea statelor membre. Comisia a lansat un apel ferm statelor membre pentru ca portalurile web naționale sa devina complet operaționale cat mai curand posibil, astfel incat sa se reduca consecințele negative asupra intreprinderilor.

Pentru a vizualiza textul propunerii, click aici

Sursa: Comisia Europeana